Manastirea Lavra Pecherska - Ukraina

Pe malul drept al Niprului, se intinde marea Lavra Pecerska, loc de pelerinaj vestit in intreaga lume, este inscrisa ca ansamblu pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Pe o suprafata de 28 de hectare se afla peste 100 de edificii, biserici de suprafata si subterane, doua pesteri cu moaste de sfinti, clopotnite, fortificatii, grote cu lungimea de peste 1000 de metri, muzee, chilii ale calugarilor, ateliere de pictura si de croitorie pentru vesminte preotesti, Academia de Teologie, un Seminar teologic si multe altele.

Totul a inceput in 1051 cand calugarul Antonie s-a intors de la Muntele Athos. Facem mai intai un scurt popas pe platoul de pe colina cea mai inalta din manastire, in dreptul unei catedrale uriase:

Prima biserica a fost construita si sfintita in anul 1073, un an mai tarziu a raposat Cuviosul Teodosie initiatorul acestei constructii mari. Aceasta biserica a fost construita dupa binecuvantarea Presfintei Nascatoare de Dumnezeu si inaltimea, lungimea, latimea soborului (bisericii), toate dimensiunile au fost date, au fost binecuvantate de Maica Domnului. Istoria bisericii este foarte interesanta. Cuviosul Teodosie a proorocit ca va fi aici o biserica foarte mare si biserica a fost construita chiar din initiativa Cuviosului Teodosie. Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu a binecuvantat doisprezece ziditori din Grecia care au venit incoace pentru a construi biserica pentru rugaciunile Cuviosilor Antonie si Teodosie. Ei doreau foarte mult ca aici sa fie un sobor, o biserica foarte mare. Biserica a fost construita. Insa in timpul celui de-al doilea razboi mondial biserica a fost bombardata. A ramas doar un perete din biserica, si a mai ramas o cupola care este sus in partea dreapta. A fost ridicata o noua biserica dupa razboi. Cupolele sunt noi cu exceptia celei de care va vorbeam adineauri. In aceasta biserica noi avem pristolul central in cinstea Adormirii Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si in afara de aceasta avem inca patru bisericii cuprinse toate in aceasta constructie mare deci sunt cinci biserici intr-una.

Cea mai veche biserica care s-a pastrat in stil baroc ucrainean, este impodobita cu flori. Cupolele manastirii se numesc cupole cu etaje, sunt unele cu un etaj, altele cu 2-3 etaje si fiecare cupola este despartita cu icoane. Biserica Preasfintei Treimi de la intrare este construita de Cuviosul Nicolae Sfintitul. Cuviosul a fost fiu din neam de cneji din Cernigov, a fost foarte bogat si toata averea lui si cea ramasa de la parinti a dat-o manastirilor. Din banii lui au fost construite multe cladiri, chilii, pe teritoriul Lavrei a fost construit si un spital si Biserica Presfintei Treimi, tot din banii lui. Aceasta biserica este din veacul al XIII-lea. S-a pastrat foarte bine pictura celor mai vestiti pictori ai stilului baroc cum ar fi Jakeev.

Clopotnita este impresionanta, are 96 de metri si a fost construita in secolul al XIII-lea. Este o constructie foarte rezistenta, a trecut si prin cutremure dar nu exista crapaturi. A fost proiectata de un foarte vestit arhitect din acele timpuri, il chema Sedeli. Clopotele sunt deosebite de celelalte clopote din Ucraina si din Rusia. Cei mai vestiti mesteri de clopote erau la Kiev si clopotele noastre prin “glasul” lor moale se deosebesc de clopotele Moscovei. Foarte multe lucruri ne-au venit din Grecia chiar si credinta si mesteri.

In prezent in Lavra sunt 150 de persoane. Lavra avea in trecut foarte multi preoti, numai corul Lavrei avea 120 de persoane. Lavra avea foarte multe coruri, in toate bisericile se oficiau liturghii tot timpul. Acum Liturghii se fac mai des in Lavra de jos la Biserica Adormirii Maicii Domnului unde se fac Liturghii in Duminici si la Sarbatorile Imparatesti. Manastirea a fost foarte bogata, avea foarte mult pamant in imprejurimi, manastirea era nu numai un centru spiritual crestin ci si un centru economic, avea moara si o fabrica de caramida, mici ateliere la care lucrau si oameni din oras. Multe pamanturi au fost daruite manastirii de catre cneji, oameni bogati. Manastirea avea chiar si sate intregi. Si in prezent manastirea are gospodarie, teren, pasari, vite dar e departe de ceea ce a fost odata. Nu si-a recapatat terenurile si pe terenurile de odinioara sunt acum orase, sate, uzine.

In Lavra sunt acum 15 biserici si in toate se slujeste chiar daca nu tot timpul. Sub Biserica Adormirii se aflau si mici pesteri, inauntru erau chilioare unde se rugau staretii manastirii, se rugau ascultatorii. De la Biserica Adormirii de aici de sus era coridor subteran pana jos la Biserica Cuviosilor Antonie si Teodosie.

Cuviosul Antonie a fost un tanar cu ravna foarte mare catre Dumnezeu. A vrut foarte mult sa vada locurile sfinte ale Muntelui Athos si a plecat acolo facand ascultare la un staret intr-o manastire din Sfantul Munte. Acolo a fost calugarit iar staretul i-a dat binecuvantarea sa vina inapoi pe pamanturile natale. Aceasta a fost chiar binecuvantarea Domnului care s-a aratat staretului in vedenie pentru a-l trimite pe Antonie sa vina inapoi pe aceste pamanturi ca sa fie si el un luminator al acestui popor. Cuviosul Antonie iubea foarte mult Muntele Athos dar ascultand de staretul sau a venit totusi aici. Pe locul acesta a fost candva o pestera sapata de un preot, Ilarion. Acest preot a venit din satul Berestovo in padurea deasa care se gasea pe malul fluviului si se ruga in pestera aceea foarte mica. Ilarion a ajuns mai tarziu la rangul de Mitropolit al Kievului. In pestera care de-acum era goala a venit Cuviosul Antonie, sosit din Athos. El a sapat pestera mai adanc, facand mai multe coridoare si a trait in acest loc, unde cu timpul s-a format o mica obste de calugari. Mai tarziu el a trecut in Pesterile din Apropiere, sapate in timpul vietii sale si ramase asa cum le vedeti. Cuviosul Antonie iubea foarte mult locurile linistite, dorea sa se roage, iubea rugaciunea foarte mult si s-a departat de obstea frateasca lasandu-l pa Cuviosul Varlaam ca staret al acestei mici familii de manastire. Cuviosul Antonie si-a sapat o alta pestera mai departe in care a trait pana la sfarsitul vietii sale. Cuviosul Varlaam n-a ramas insa mult timp staret al micii manastiri aflate sub pamant, in pesteri. Cneazul din acea vreme a zidit intr-un alt loc o noua manastire dorind sa-l duca pe Cuviosul Varlaam ca staret acolo. Cuviosul Varlaam a plecat asadar in manastirea Dimitriev avand insa binecuvantarea Cuviosului Antonie. Desi statea departe de frati, Cuviosul Antonie tinea legatura cu obstea dand binecuvantare la ceea ce se facea in manastire. Fratii au ramas fara staret si au venit iarasi la Cuviosul Antonie sa ceara ajutor. Cuviosul le-a spus sa-si aleaga singuri staretul pe care-l doresc. Fratii din manastire l-au ales pe Cuviosul Teodosie. Acesta a fost un staret iscusit si a trait in pesteri pana la sfarsitul vietii sale. In pesteri avem chilia Cuviosului Teodosie in care a trait staretul o mare parte din viata si mai este o chilie in care a trait in ultima parte a vietii, o veti vedea la intrarea in pesteri in partea dreapta, cu doua paturi sapate in piatra. La batranete Cuviosul Teodosie a stat in acea chilie impreuna cu un frate de manastire. Cuviosul Teodosie a ramas pana la sfarsitul vietii sale staretul manastirii. La un moment dat cand numarul fratilor din manastire s-a marit trecand de o suta, au aparut probleme de spatiu. In pesteri sunt trei biserici foarte mici. Le era foarte greu fratilor sa slujeasca si era nevoie de-acum de o biserica deasupra pamantului, era nevoie de construirea unei manastiri pe pamant. S-au apropiat din nou de Cuviosul Antonie cerand binecuvantare pentru construirea unei biserici mari. Cuviosul Antonie l-a binecuvantat pe staretul Teodosie sa ceara de la cneaz terenuri pentru construirea bisericii. Cneazul a dat aceste terenuri ale sale, cu mare bucurie, auzind ca numarul fratilor se mareste. S-a construit la suprafata o biserica mai mare, pe locul in care acum se afla Biserica Nasterii Maicii Domnului. Aceasta biserica este aici din 1696. 

 

In manastire sunt 120 de sfinti canonizati carora le cunoastem numele dar sunt multi Sfinti Parinti al caror nume nu-l cunoastem, sunt frati de manastire, calugari care au trait o viata sfanta dar nu sunt canonizati. Majoritatea Sfintilor pe care noi ii vedem in raclele de sticla din Pesteri sunt canonizati. O vizita in pesteri este tulburatoare. Sunt zeci de metri de coridoare si numeroase chilii sapate in stanca in care se afla racle de sticla cu moaste intregi de sfinti invelite in vesminte preotesti. Deasupra fiecarei racle arde o candela si langa racle se afla icoanele sfintilor. Drumul prin pestera este luminat doar de candele si de lumanarile celor ce vin sa se inchine la sfintele moaste.

Prima pestera, Pestera Sfantului Antonie, pe care au inceput s-o sape aici in secolul al XI-lea iar mai tarziu au fost sapate si Pesterile de Jos ale egumenului Teodosie. Aici in stanga este Cuviosul Atanasie Zavoratul. Cei zavorati isi duceau viata inchisi intr-un loc foarte stramt, intr-o chilie mica si li se dadea mancarea printr-o ferestruica. In partea dreapta este Sfantul Isachie Zavoratul. In aceasta pestera sunt foarte multi sfinti care s-au nevoit prin zavorare. In Pestera Sfantului Antonie sunt cam 70 de Sfinte Moaste iar celelalte 50 sunt cu Sfantul Teodosie in Pesterile de Jos. In total 120 de moaste intregi in racle. La sarbatoarea fiecarui Sfant de aici iese buna mireasma din moastele Sfantului respectiv. Multi Sfinti au ramas zavorati in perete, nu-i vedem, sunt doar icoanele lor in dreptul ferestruicilor astupate. Si in aceste locuri la icoane se simte mireasma sau izvoraste mir la ziua sfintilor. Urmatoarele moaste sunt ale Cuviosului Spiridon care cocea prescuri. Uitati-va aici la mana Cuviosului Spiridon, parca-i viu! Veti observa aici la multi Sfinti ca mana este descoperita. Am ajuns si la chilia Cuviosului Varlaam Hotinski, egumenul. În timpul vietii lui manastirea s-a dezvoltat mult, moastele se afla in partea dreapta si aceasta mica biserica este in cinstea lui. Ne inchinam acum la Sfantul Damian Tamaduitorul care facea minuni tamaduind cu cuvantul, avea o smerenie deosebita. Am ajuns la Cuviosul Prohor cel care manca loboda in loc de paine. In vreme de foamete el facea painisoare din loboda, usca loboda si o facea faina, apoi facea painisoarele care erau dulci si bune la gust fiind binecuvantate. Se spune ca a mai incercat cineva sa faca la fel dar painisoarele au iesit amare, asa ca vedeti ce insemna binecuvantarea unui Sfant. In partea stanga este Cuviosul Ioan Postitorul. Credinciosii se roaga la Cuviosul pentru a avea putere de a posti. Am ajuns si la chilia Sfantului Antonie, intemeietorul Lavrei Pecerska. Aici in chilie daca ne rugam, rugaciunea ajunge direct la Prestolul lui Dumnezeu, rugaciunea este ascultata foarte repede.